De ce şi cum serbăm duminica?

Aşa cum arătam în alt loc, cea mai veche sărbătoare creştină este Duminica. Denu- mirea ei vine de la cuvintele latineşti dominica dies care înseamnă ,,zi domnească" sau „zi împărătească", adică zi închinată lui Dumnezeu. Ea este sărbătoarea săptămânală a creştinilor.

Duminica a fost instituită şi respectată ca zi de sărbătoare pentru mai multe motive. Cel mai important este acela că în zi de Duminică a avut loc Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Tot în zi de Duminică s-a petrecut un alt eveniment din istoria creştinismului, cu semnificaţii majore pentru existenţa Bisericii, şi anume pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli. Învierea lui Iisus Hristos şi pogorârea Sfântului Duh sunt cele mai de seamă momente din istoria de început a vietii creştine.

Duminica a fost instituită şi respectată ca zi de sărbătoare pentru mai multe motive. Cel mai important este acela că în zi de Duminică a avut loc Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Tot în zi de Duminică s-a petrecut un alt eveniment din istoria creştinismului, cu semnificaţii majore pentru existenţa Bisericii, şi anume pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli. Învierea lui Iisus Hristos şi pogorârea Sfântului Duh sunt cele mai de seamă momente din istoria de început a vietii creştine.

Pe lângă denumirea de Duminică, adică de zi domnească, pentru această zi s-a mai folosit, şi se mai foloseşte şi azi cea de „ziua Soarelui" (Sonntag la germani, Sunday la englezi), de provenienţă pagână; cu timpul, ea a dobândit un sens creştin, prin ,soare" subînţelegându-se ,,Soarele Hristos" sau Răsăritul ,,cel de sus" cum se numeşte el în cântările liturgice.

Sărbătoarea Duminicii, amintind de Învierea lui Hristos, a fost mereu zi de bucurie şi sărbătorită ca atare. Canoanele Bisericii interzic în această zi manifestările religioase care sunt expresia întristării şi pocăinţei: postul, îngenuncherea, mătăniile. Chiar obiceiul îmbrăcării cu haine curate sau noi, în această zi, respectat mai ales la ţară, arată caracterul de bucurie acordat sărbătorii.

Duminica s-a serbat mereu cu participarea la slujba divină. La început, dacă cineva lipsea trei duminici consecutiv de la biserică, era înlăturat din obştea creştină. De asemenea, rânduielile bisericeşti recomandă întreruperea activităţilor zilnice şi serbarea prin odihnă, fiind îngăduite numai activităţile filantropice.

Într-un an bisericesc sunt 52 de duminici, dintre care cele mai importante sunt: Duminica Învierii, a Rusaliilor, numită şi Duminica Mare, a Floriilor, duminicile de dinainte şi de după Crăciun, Bobotează şi Înălţarea Sfintei Cruci.

BISERICA ŞI CULT pe înţelesul tuturor” Preot Prof. Dr. NICOLAE NECULA, Editura Europartner, ISBN 973-97175-5-1