Despre comisiile Sfântului Sinod şi denumirile acestora, art.15 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române precizează următoarele:

Art. 15 – (1) Pentru studierea şi formularea propunerilor asupra problemelor ce urmează a se supune deliberării, Sfântul Sinod alege, dintre membrii săi, 4 comisii sinodale.
(2) Fiecare comisie este prezidată de un mitropolit şi are un raportor. Ceilalţi mitropoliţi sunt copreşedinţi ai comisiilor în care sunt repartizaţi de Sfântul Sinod.
(3) Comisiile Sfântului Sinod sunt:
a. Comisia pastorală, monahală si socială,
b. Comisia teologică, liturgică si didactică,
c. Comisia canonică, juridică si pentru disciplină,
d. Comisia pentru comunităţi externe, relatii interortodoxe, intercreştine şi interreligioase.
(4) Sfântul Sinod decide dacă o problemă trebuie examinată în comun de două sau mai multe comisii.
(5) Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul Sinod decide instituirea unor subcomisii speciale afiliate uneia din cele patru comisii. Din subcomisii pot face parte şi ierarhi din alte comisii şi pot fi cooptaţi profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialişti în domeniul abordat, după modelul Subcomisiei pentru canonizarea sfinţilor români.

Atribuţiile comisiilor Sfântului Sinod sunt înscrise în art.40-52 din Regulamentul Organismelor Centrale din Patriarhia Română, cu modificările ulterioare din anii 1997 şi 1998 şi, dintre cele mai semnificative, menţionăm pe următoarele:

a. Comisia pastorală, monahală şi socială:

• păstrează unitatea dogmatică, canonică şi a cultului în Biserică; propune editarea revistelor bisericeşti; organizează viaţa monahală; îndrumă şi coordonează activităţile de asistenţă religioasă în spitale, penitenciare, armată şi de asistenţă social-caritativă şi filantropică a Bisericii etc.

b. Comisia teologică, liturgică şi didactică:

• analizează toate chestiunile de organizare a învăţământului teologic universitar şi preuniversitar (înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea seminariilor, facultăţilor, şcolilor de cântăreţi bisericeşti); cercetează şi propune aprobarea manualelor şcolare atât pentru şcolile teologice, cât şi pentru disciplina Religie din învăţământul de stat; cercetează propunerile de canonizare venite de la Comisia sinodală pentru canonizarea sfinţilor români şi propune Sfântului Sinod aprobarea slujbelor, a icoanelor şi tomosurilor pentru canonizare; cercetează şi propune aprobarea textului calendarului bisericesc etc.

c. Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină:

• urmăreşte aplicarea Sfintelor Canoane, a Statutului, a regulamentelor şi hotărârilor organismelor centrale bisericeşti; face cercetarea canonică a candidaţilor de arhierei; judecă re-cursurile clericilor în caz de caterisire; analizează şi face propuneri plenului Sfântului Sinod în legătură legislaţia de stat referitoare la cultele religioase etc.

d. Comisia pentru comunităţi externe, relaţii interortodoxe, intercreştine şi interreligioase:

• păstrează unitatea canonică, dogmatică şi a cultului cu Biserica ecumenică a Răsăritului şi cu celelalte Biserici Ortodoxe; analizează itinerariile pastorale ale ierarhilor de la eparhiile ortodoxe române de peste hotare; examinează şi stabileşte măsuri privind raporturile dintre Biserica Ortodoxă Română şi celelalte confesiuni creştine şi religii etc.