Odată, patru ucenici au vrut să se întreacă. Zis şi făcut.
S-au aşezat toţi într-o încăpere şi au decis ca, timp de trei zile, nici unul să nu spună o vorbă, ca astfel să-şi încerce răbdarea şi puterea de concentrare.
Dar, spre seară, când a început să se întunece, unul nu s-a mai putut abţine şi a zis:
- Să aprindă cineva lumina!
- Ce faci, nu trebuia să tăcem? l-a întrebat nedumerit al doilea.
- Proştilor, de ce aţi vorbit? se repezi al treilea să-i dojenească.
- Ehe, doar eu am tăcut! se lăudă cu îngâmfare cel de-al patrulea.
Fiecare ucenic a căzut pradă câte unei ispite: graba, neîncrederea, mânia şi mândria, cele patru ispite care încearcă pe oameni în tot ceasul.
De aceea, răbdarea este cel mai bun tovaraş de drum în viaţă, fie că munceşti, că înveţi sau că te rogi.

†
Unde nu este răbdare, nu este nici iubire. (Sfântul Grigorie Dialogul)