Ce calendar foloseşte Biserica ortodoxă română?

Deşi timpul este o realitate metafizică ce scapă posibilităţilor umane de a-l măsura şi împarţi, omul a simţit nevoia să-şi fixeze în timp sărbătorile religioase şi să-şi ritmeze activităţile gospodăreşti. Acestea au dat naştere la calendar. Termenul vine de la latinescul Calendae şi înseamnă primele zile ale lunilor în care cetăţenilor romani li se aduceau la cunoştinţă, în for, problemele de interes public.

În istoria omenirii au fost folosite mai multe feluri de calendare: lunare, solare sau lunaro-solare. Cel dintâi calendar a fost întocmit de egipteni. Calendarul care se întrebuinţează astăzi în toată lumea creştină, ca şi la unele popoare necreştine, a fost întocmit de către astronomul egiptean Sosigene, la anul 46 î.d.H. pe vremea împăratului lulius Cezar, de unde s-a numit calendar iulian. El a fost preluat şi de creştini, înscriindu-şi în el sărbătorile. Întrucit acest calendar avea o eroare de calcul, el rămânea în urmă faţă de realităţile astronomice, cu o zi la 128 de ani. O primă încercare de indreptare a lui s-a făcut în anul 325, de către Sinodul I ecumenic, care s-a ocupat mai mult de modalitatea fixării datei Paştelui.

Cum însă calendarul continua să rămână în urmă, în secolul al XVI-lea această întârziere ajunsese la 10 zile. Atunci, la 1582, s-a operat prima îndreptare a calendarului de către astronomul italian Luigi Lilio, sub patronajul Papel Grigore al XIII-lea. Această operaţie nu a însemnat alcătuirea unui nou calendar, ci aducerea la zi a celui iulian. De aceea nu există un calendar gregorian propriu-zis, ci o reformă gregoriană a calendarului iulian, prin care s-au suspendat celo 10 zile de întârziere. El se numeşte stil nou.

Bisericile Ortodoxe nu au acceptat această îndreptare, rămânănd la calendarul iulian stil vechi, care, la începutul secolului nostru, rămăsese în urmă cu 13 zile. De aceea, Bisericile Ortodoxe au hotărăt să-şi îndrepte şi ele calendarul. Aceasta s-a întâmplat în 1923, când, la Congresul Interortodox de la Constantinopol, s-a operat îndreptarea calendarului iulian, printr-un sistem ştiinţific mult mai corect decât cel din 1582.

Cu toate acestea, nu toate Bisericile Ortodoxă şi-au îndreptat calendarul. între acestea se numără: Patriarhia lerusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă şi mânăstirile din Muntele Athos, cu excepţia Vatopedului. Aceasta a încurajat apariţia mişcării şi grupării stiliste (care continuă să folosească vechiul calendar iulian), în special la greci şi români. La noi stiliştii au sediul la Mânăstirea Slătioara în Moldova.

Cât priveşte Biserica Ortodoxă Română, aceasta foloseşte un dublu calendar: cel iulian, îndreptat la Constantinopol, pentru sărbătorile cu dată fixă, şi cel vechi neîndreptat, pentru sărbătorile legate de Paşti, a cărui dată este însă rotată după stilul nou.

BISERICA ŞI CULT pe înţelesul tuturor” Preot Prof. Dr. NICOLAE NECULA, Editura Europartner, ISBN 973-97175-5-1